Monitorizarea angajaților la locul de muncă

Potrivit Raportului Anual al ANSPDCP, au fost supuse spre analiza Autorități o serie de activități de prelucrare a datelor printer care și monitorizarea angajațiilor la locul de muncă.

Trebuie menționat de la bun început că monitorizarea angajațiilor la locul de muncă nu este interzisă, însă fiind un aspect sensibil din punct de vedere al noilor regelmentări în domeniul protecției datelor cu carcater personal, angajatorul trebuie să fie foarte prudent.

Potrivit art. 5 din Legea Nr. 190/2018 monitorizarea angajaților prin mijloace de comunicaţii electronice şi/sau prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă, în scopul realizării intereselor legitime urmărite de angajator, este permisă numai dacă: 

– interesele legitime urmărite de angajator sunt temeinic justificate şi prevalează asupra intereselor sau drepturilor şi libertăţilor persoanelor vizate; 

– angajatorul a realizat informarea prealabilă obligatorie, completă şi în mod explicit a angajaţilor; 

– angajatorul a consultat sindicatul sau, după caz, reprezentanţii angajaţilor înainte de introducerea sistemelor de monitorizare; 

– alte forme şi modalităţi mai puţin intruzive pentru atingerea scopului urmărit de angajator nu şi-au dovedit anterior eficienţa; şi 

– durata de stocare a datelor cu caracter personal este proporţională cu scopul prelucrării, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepţia situaţiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate.” 

Prin urmare, supravegherea video a angajaților la locul de muncă se poate institui în condițiile art. 6 din Regulamnetul General privind Protecția Datelor, coroborate, după caz cu prevederile art. 5 din Legea nr. 190/2019. În cazul invocării interesului legitim al operatorului, s-a precizat că justificarea trebuie să se regăsească la angajator într-o documentație argumentată temeinic, din care să rezulte prevalența interesului legitim asupra intereselor sau drepturilor şi libertăţilor angajaților. 

În concluzie, se poate recurge la o monitorizare prin videosupraveghere, în temeiul dispoziţiilor legale de mai sus, dar numai dacă această măsură este proporţională cu riscurile cu care se confruntă operatorul şi determină luarea unei asemenea măsuri intruzive în viaţa privată a persoanelor vizate. 

Pentru a fi în legalitatea angajatorul trebuie să aibă în vedere și următoarele aspecte cuprinse în Regulamentul General privind Protecția Datelor:

  • principiile de prelucrare statuate de art. 5;
  • drepturile persoanelor vizate, inclusiv sub aspectul transparenței și al informării, garantate de art. 12-22;
  • responsabilitatea operatorului stabilită de art. 24;
  • în cazul în care se apelează la o altă entitate care gestionează sistemul de supraveghere video (prelucrează datele) pe seama operatorului (angajatorul), în calitate de împuternicit, se impune respectarea dispozițiilor art. 28 (este obligatorie reglementarea prelucrării printr-un contract sau alt act juridic prin care se vor stabili obiectul și durata prelucrării, natura și scopul prelucrării, tipul de date cu caracter personal și categoriile de persoane vizate și drepturile și obligațiile părților);
  • obligația operatorului de asigurare a protecției datelor începând cu momentul conceperii și în mod implicit, prevăzută de art. 25;
  • obligația de implementare a măsurilor tehnice și organizatorice adecvate în vederea asigurării unui nivel de securitate corespunzător riscului prelucrării, prevăzută de art. 32.

De asemenea, Autoritatea Națională de Supraveghere a subliniat că instalarea şi utilizarea sub aspect tehnic a echipamentelor şi elementelor componente ale sistemului de supraveghere video urmează să respecte și Legea nr. 333/2003 şi normele metodologice de aplicare a acesteia. 

Sursa: Pentru mai multe detalii accesați Raportul de Activitate al Autorității aici

Leave a Reply